Despre noi

Rotary este o organizatie a oamenilor de afaceri si a reprezentantilor diferitelor profesii, care asigura servicii umanitare, promoveaza standarde etice înalte în toate domeniile de activitate si stabileste relatii de buna întelegere.

Cu zeci de ani în urma, pe plan international s-au înfiintat primele cluburi cu scopul declarat de a servi comunitatea, cu alte cuvinte, de a fi la dispozitia semenilor. Unul dintre cele mai importante din lume este Rotary International, ale carui baze au fost puse la 23 februarie 1905, în Evanston-Chicago, Illinois (Statele Unite ale Americii).

Principiul rotatiei
In urma cu 100 de ani, avocatul Paul Harris a invitat câtiva prieteni în ideea de a constitui un grup care sa se bazeze pe o totala deschidere si sinceritate a membrilor sai, impunând înca de la început o regula a nonprivilegiatului: nimeni nu este favorizat în nici un fel, nici macar prin simplul fapt de a gazdui de doua ori la rând întrunirile grupului-principiul rotatiei. Astfel a luat nastere Rotary Group.

Organizarea a fost deosebit de simpla, motiv pentru care se mentine si în prezent: grupul de prieteni a fost largit, devenind club, membrii fiind alesi pe criteriul profesionalismului, al calitatii morale în viata sociala, de familie si afaceri.

Clubul este condus de un presedinte care îsi pastreaza pozitia timp de un an, fara posibilitatea de realegere. Ulterior, datorita cresterii numarului de cluburi, apare necesitatea organizarii pe criterii de proximitate geografica, în districte, a caror activitate este coordonata de un guvernator.

În 1910, Paul Harris devine primul presedinte al Rotary International, de atunci criteriul “un presedinte, un an” aplicându-se si la nivelul rotarian cel mai înalt. Tot atunci au fost adoptate cele doua principii fundamentale care sunt chintesenta Rotary International: “A servi mai presus de sine însusi” si “Profita mai mult acela care serveste cel mai mult”

Asociatie de egali, fiecare recunoscut profesional în domeniul sau de activitate, persoane de caracter si care se bucura de o buna reputatie, lucrând ca buni profesionisti, lideri ai comunitatilor locale, Rotary promoveaza idealul de a servi binele public în profesie si în societate, dând dovada de integritate. Cultivarea relatiilor personale între reprezentantii diferitelor profesiuni, meserii si bresle din comunitatea locala înseamna recunoasterea valorii oricarei activitati utile.

Rotarienii au obligatia de a participa regulat la întrunirile saptamânale ale clubului, prilej de a afla ce se întâmpla în celelalte profesiuni si bresle, de a se implica prin mijloace financiare si prin organizare la proiectele clubului, de a propune noi membri calificati si de a activa în cadrul comisiilor în cele patru directii de actiune: interna, profesionala, de interes public si internationala.
În întreaga lume exista aproximativ 30 000 de Cluburi Rotary, care au peste 1,2 milioane de membri.

Criteriul celor patru întrebari
Înca de la începutul acestei organizatii, membrii Rotary au fost preocupati de promovarea standardelor etice în viata profesionala. Una dintre cele mai raspândite si citate declaratii de etica în afaceri este “Criteriul celor patru întrebari” sau “Testul celor patru obiective”, care a fost formulat în 1932 de catre un membru al organizatiei Rotary, pe nume Herbet Taylor, în momentul în care i s-a cerut sa preia conducerea unei companii aflate în pragul falimentului. Acest al XXIV-lea cod scris de etica pentru angajati a devenit ghidul departamentului de vânzari, de productie, de publicitate si al celui de relatii cu clientii, iar supravietuirea respectivei companii s-a datorat acestei simple filosofii. Adoptat de Rotary în 1943, “Criteriul celor patru întrebari” a fost tradus în mai mult de o suta de limbi si publicat în mii de moduri.

Acesta raspunde la urmatoarele interogatii: Actionez conform Adevarului? Sunt loial ambelor parti? Stimulez bunavointa si creez relatii mai bune de prietenie?  Tin cont de interesul tuturor?

Activitatea interbelica
În primavara anului 1929, la Bucuresti ia fiinta primul Club Rotary din România, din initiativa lui Christian Penescu-Kertsch, care a devenit si cel dintâi presedinte. Acesta este urmat imediat de cluburi Rotary în doua mari orase ale tarii – Cluj si Timisoara.

Scopurile si idealurile rotariene sunt întelese si acceptate de elita intelectuala a tarii, din toate domeniile de activitate-stiinta, arta, afaceri, rezultatul fiind înfiintarea a înca sase cluburi la: Arad, Brasov, Câmpina, Cernauti, Iasi si Ploiesti. Cu noua cluburi, în anul 1936 se creeaza Districtul românesc, care primeste numarul 84. Efectul activitatii si actiunilor rotariene începe sa se vada pe întreg teritoriul tarii. Dar, în plin avânt, miscarea rotariana este interzisa de regimurile autoritare în toata zona central-est-europeana.

În anul 1992, cu sprijinul rotarienilor francezi, se reînfiinteaza Clubul Rotary Bucuresti. Ca si prima data, el va fi urmat imediat de cluburile din Cluj si Timisoara, pentru ca în luna iunie 1996 sa existe în România 13 cluburi care faceau parte din Districtul 1160 din Paris.

Declaratia membrilor Rotary in afaceri si profesie
Declaratia membrilor Rotary in afaceri si profesii a fost adoptata de catre Consiliul International de Legislatie in 1989 cu scopul de a furniza mai multe indicii pentru atingerea unor înalte standarde etice, cerute in Obiectivul Rotary:

Ca si membru Rotary angajat intr-o afacere sau o profesie, trebuie:

–  Sa consider vocatia ca o alta oportunitate pe care trebuie sa o servesc;
– Sa fiu credincios literei si spiritului codului etic al vocatiei mele, legilor patriei mele si standardelor morale ale comunitatii mele;
– Sa fac tot ce îmi sta în putere pentru a înnobila vocatia mea si pentru a promova înalte standarde etice în profesia aleasa;
– Sa fiu corect cu angajatorii mei, cu angajatii mei , cu asociatii, competitorii, cu publicul si cu toti cei cu care am o relatie de afaceri sau profesionala;
– Sa recunosc onoarea si respectul tuturor ocupatiilor folositoare societatii;
– Sa îmi ofer talentul meu in: crearea de oportunitati pentru tineri, usurarea nevoilor speciale ale celorlalti si in îmbunatatirea conditiilor de trai in comunitatea mea;
– Sa ader cu onestitate la promovarea imaginii mele si la toate reprezentatiile publice cu privire la afacerea sau profesia mea;
– Sa nu caut sa obtin si nici sa nu acord vreun privilegiu sau avantaj unui membru Rotary , care sa nu fie în mod normal acordat si celorlalti într-o relatie de afaceri sau profesionala.